Ce este Masoneria ?

Francmasoneria (sau „masoneria“), ca instituție, este un ordin inițiatic ai cărui membri sunt înfrățiți prin idealuri comune morale, spirituale și sociale, prin inițierea conformă unui ritual comun, prin jurământul depus pe una din cărțile sfinte ale marilor religii (Biblia, Coranul, Dao de Jing, Vedele hinduse, Tripitakabudiste, sau alte scrieri considerate sacre) și, în majoritatea ramificațiilor, prin credința într-o „Putere Supremă“ spusă „Mare Arhitect al Universului“.

Vreau sa devin Francmason

Etimologic, Francmasoneria este o „asociaţie a zidarilor liberi”(Free Mason, franc mason, freimaurer , libero muratore), semnificad acest lucru si este o societate discretă si nici decum secreta ea fiind inregistrata in lumea intreaga conform legilor valide in fiecare tara: la tribunal, prefectura sau la instantele oficiale. Ca si in trecut, membrii ei se recunosc prim semne, parole , atingeri si in reuniunile apropriate poarta o vestimentatie (paramente) adecvata.  Sunt grupati în ateliere (grupuri de persoane) si organizati in trei grade de baza care se regasesc in lumea masonica: ucenici, calfe şi maestrii.

"Francmasoneria nu e puternică decât prin redutabilul secret atât de bine păzit că până şi iniţiaţii, chiar de grade foarte înalte, nu îl cunosc." (Nu il cunosc, dar il percep : el este in interiorul Sufletului fiecaruia)

Eliphas Levi în Marele arcan sau ocultismul revelat

FRANCMASONERIA O COMPLEXA DEFINITIE

Obediențele și francmasonii au încercat adesea într-un mod contradictoriu să elaboreze un fel de “drept canonic masonic” și să dea o definiție fie docmatica fie ideologică organizațiilor lor inițiatice. De altfel și faimoasele “Landmarks”(pietre de hotar) sunt adesea definite mai mult prin ce lipsește decât prin ce există în cadrul dogmei masonice. De asemenea și noțiunile de regularitate,de recunoaștere nu sunt de asemenea mai valabile unele față de altele decât pentru cei care le vehiculează.Putem totuși să considerăm două unghiuri de analiză a Masoneriei,ambele complementare: O analiză văzută din interior și una văzută din exterior.

Pentru fiecare francmason,Masoneria este pe de o parte o asociație “obiectiva” (lojă, cotizație, reuniuni,lista de membri,obediente,relații paramasonice,convivialitate,literatură,într-un cuvânt o instituție “sociala” ) și pe de altă parte un “fapt subiectiv”,”un corp spiritual și un “ corp social”(Jean Verdun, Mare Maestru din trecut a Marii Lojii a Franței).

Francmasoneria,legată de forul interior al fiecărei persoane mason,frate sau soră nu se învață,se trăiește însă pe planul psiho-fizic și intelectual,iar pentru unii dintre masoni și pe planul spiritual,ezoteric sau chiar mistic. Expresia simbolică a acestor trăiri pe planul organizatoric este Lojă și expresia ei colectivă Ordinul,Marea Lojă sau Marele Orient.

Ca un praxis,putem considera Masoneria ca o disciplină a trăirii interioare,o școală de gândire,un fel de joc”regal” al spiritului,o școală a tăcerii,un fel de brain storming,o metodă de confruntare frățească,o etică,o morală și o formă de înțelepciune. Ea este de asemenea o metodă,un mijloc pentru a existapentru sine însuși și un mijoc pentru a există în lume.Acest praxis este în funcție de fiecare mason o metodă educativă,un mod de a se cunoaște pe sine însuși,o căutare inițiatică sau mistică plecând de la un “lucru” colectiv în Lojă. Acest “efort” interior se petrece în mintea și sufletul fiecărui inițiat(inițiată) în Lojă,în structuri obedientiale precum și în corpusul și în imaginarul masonic.

Însă praxisul masonic este de asemenea o acțiune individuală și colectivă a francmasonilor ca cetățeni în cadrul societății globale,însă bineînțeles cu anumite limite: acțiunea Masoneriei în planul exterior când se exercită în  modul colectiv  și nu prin inițiativă pur individuală a masonului care acționează în calitatea lui de cetățean poate să fie uneori una dintre cele mai primejdioase erori masonice,mai ales când ia aspectul unei posturi politice.

În cadrul acestui praxis nu trebuie să uităm însă și caracterul convivial al “Artei Regale”  francmasoneria având ca obiectiv și cunoașterea fratiilor sau surorilor între ei și plăcerea de a împărtăși momente comune de trăire spirituală dar și de a se bucură de plăcerea de a împărtăși aspectele agreabile ale vieții(agapele) frățești,împărtășirea comună a artei,muzicii și a culturii în general.

Vom încerca să definim de o manieră pragmatică un număr de curente ale acestei vechi dacă nu străvechi societăți inițiatice. Într-adevăr,conform dogmei masonice,adepții acestei societăți inițiatice socotesc începutul Masoneriei cu 4000 ani în urmă înainte de Iisus Hristos,actualmente fiind în anul 6000... Aceasta ține cont de faptul că, conform vechii legende constructorii de piramide,temple și mai târziu de catedrale erau cu toți organizați deja în ateliere ,loji, ghilde care toate făceau ca în paralel cu iscusința și măestria arhitecturală a constructorilor.

Vom defini ca o primă categorie a masoneriei:

1. Masoneria”ezoterică”.

Această Masonerie are ca idee centrală conștiința ca Arta Regală este ezoterică pentru că ea face să treacă printr-un proces inițiatic din exterior(exôthen,tenebrele exterioare ) în interiorul individului( esôthen,iluminația interioară) și acest lucru se face prin inițiere care este transmisă de a lungul secolelor într-o manieră neîntreruptă și conform unor norme intangibile în funcție de fiecare rit.
Această masonerie exoterică se exprimă în cadrul unor numeroase înalte grade de la sfârșitul secolului XVIII,structurate și fecundate de societățile inițiatice din cadrul rozicrucienilor,kabbalei sau alchimiei. În secolul al XIX lea,diferiți reprezentanți ai acestui curent ezoteric (J. Matter,Eliphas Levi) au crezut că francmasoneria ar fi cadrul natural al expresiei ezoterice,însă o parte a reprezentanților Artei Regale au respins masiv această gândire și un număr de curente ezoterice s-au dezvoltat într-o masonerie relativ “marginala”(Ritul Egiptean al lui Misraim). La sfârșitul secolului XIX se constată acest proces intelectual și în cadrul masoneriei preconizată de Papus.
În secolul XX,masoneria ezoterică este ilustrată de Oswald Wirth,fondator al revistei Le Symbolisme(1912-1970) dirijată după moartea lui de Marius Lepage și mai ales de René Guenon,ambii figuri emblematice ale masoneriei internaționale. Pentru René Guenon pentru că este o societate,în mod esențial,inițiatică,francmasoneria este prin definiție ezoterică. El spune: Inițierea reprezintă în mod veritabil și legitim,Spiritul,animator principal al tuturor lucrurilor. Tradiția este deci transmisă în mod regulat și neîntrerupt ca o influența spirituală ieșită dintr-un principiu intemporal.

2.  Masoneria creștină.

Acest curent afirmă legăturile strânse între Creștinism și Masonerie acordând un rol deosebit acesteia din urmă în cadrul Bisericii în sensul că Masoneria poate conform metodei ei proprii să completeze edificiul creștin și consideră în acest sens că inițierea masonică sau admiterea în gradele înalte trebuie să fie permisă numai profanilor de confesiune creștină.
Pot fi clasate în această categorie cu diferite variante și nuanțe,Obediențele din țările Scandinave,Obediențele creștine germane și anumite Supreme Consilii ale Ritului Scoțian Antic și Acceptat.

Se poate nota că Ritul Suedez fondat de Eckleff și branșă lui germană a Ritului de Zinnendorf,un timp rival al Ritului Strictei Observante,se situează în cadrul filierei templiere cu influențe rozicruciene, cu tendință theurgica,însă care se inspiră mai ales din johannism,un curent creștin primitiv considerat născut din învățăturile ezoterice ale lui Ioan Evanghelistul. S-ar putea astfel constitui un nou tip ideal de masonerie mixtă ezoterico-creștină.

3. Masoneria de “vechi tip” anglo-saxon.

Această masonerie consideră că scopul acestui Ordin inițiatic este educație morală și civică a membrilor ei.Ea refuză orice angajament politic și social și interzice membrilor săi orice dezbatere politică și religioasă în Lojă. Masoneria anglo-saxona este o formă principală de socializare a “estabilishment-ului” anglo-saxon și practică o intensă activitate caritativă.La începutul secolului XIX masoneria anglo-saxonă prin trecerea de la Biblie,carte sfântă obligatorie la Volumul Legii Sacre(posibilitatea de a avea orice altă carte sfântă hinduistă,budistă,musulmană,etc) a permis admiterea și altor membrii de alte confesiuni decât cele creștine. În prima jumătate a secolului XX,1929 Marea Lojă Unită a Angliei fondată prin unificarea a două curente “ancients(cei vechi) and moderns(cei moderni)” în 27 decembrie 1813, va edicta opt principii conform cărora orice obediență trebuie să adere pentru a fi recunoscută de ea. Această pretenție exorbitantă prin autointitularea ei ca Lojă Mamă a Lumii reprezintă o mistificare totală a adevărului istoric. Dacă întradevăr o mare lojă a Londrei se formează în 1717 la Londra prin reunirea a patru loji orășenesti,documente istorice arată fără tăgadă că primele loji speculative se formează cu mult înainte în Scoția. Astfel avem documentul prezentat în 2016 la Marea Expoziție “ La Francmaconnerie” la Biblioteca Francois Mitterand la Paris. Document trimis chiar de Marea Lojă Unită a Angliei. Acest document este patenta primei loji speculative St. Mary`s Chapel numită și loja numărul 1 datând din 31 iulie 1599 la Edinburgh. În continuare între această data și 1707 s-au constituit în Scoția 26 de loji speculative: St. Andrews, Kilwinning,Stirling, Haddington, Dunfermline, Glasgow, etc. Ultima menționată,fondată în 1707 la Edingurgh Journeymen. Deci, cu 118 ani înaintea Lojii Orășenesti a Londrei din 1717.
Masoneria anglo-saxonă își arogă dreptul de a se considera singura regulară și conform vechii tradiții,dar nu dă nici un fel de conținut metafizic sau ezoteric acestei pretenții.
Pentru această masonerie tipul ideal de mason anglo-saxon este cel care își construiește viața conform unei morale predate sub formă unei alegorii cu diferite simboluri ezoterice. Formele ocultiste sau mistice sunt considerate în afara acestui cadru ideal.

4. Masoneria modernă liberalo-simbolică

Aceasta rămâne fidelă primei versiuni a Constituției lui Anderson. Ea revendică o tradiție veche dar în același timp și un drum spre progres întărit de o puternică practică simbolică și de o reflecție civică și morală. Ea este mai ales prezentă în Europa și în America latină( Marea Lojă a Londrei, Marele Orient al Franței până în 1880,Marea Lojă a Italiei, Marea Lojă a Franței, Marea Lojă Feminină a Franței).

5. Masoneria agnostica.

Această ramură a masoneriei afirmă că opiniile metafizico-religioase nu trebuie să fie luate în cont pentru a admite un membru în Lojă și că realizarea “spirituala” a fiecărui individ depinde numai de conștiința lui personală și nu de cea colectivă. Ea acționează în sensul formării morale și sociale a masonului și la construirea unei societăți “ ideala”, exemplu: Marele Orient al Belgiei,l Marele Orient al Franței și un număr de Obediente din țările latino-americane.În această perspectivă munca masonică se orientează către instaurea unei societăți care trebuie să fie din ce în ce mai bună și progresul colectiv antrenează perfecționarea personală,morală și socială.În afară acestui curent al Masoneriei agnostice,Obediențele pot fi foarte angajate în lupta civică și societală și să rămână în același timp spiritualiste sau mistice.

Acest clasament nu epuizează toate nuanțele “paletei” masonice. Curente sau asociații masonice pot să facă parte din mai multe categorii: Marea Lojă Alpină(Elveția) sau Ritul Rectificat. De asemenea Masoneriile engleze,americane, scoțiene și irlandeze sunt departe de a fi omogene, de exemplu Prințul Hall sau de exemplu Dreptul Uman care în funcție de federațiile sale poate lucra” în mai multe tipuri de masonerie(Masoneria a 3 a sau a 5 a). Sunt de asemeni și masonerii care sunt adevărate Centre de Putere, exemplu: Loja Propaganda ÎI.Această puternică Lojă ea însăși o adevărată Obediență condusă de Venerabilul Conte Licio Gelli,Mare Maestru de Onoare a numeroase Obediențe Masonice din lume,regrupa peste 2500 de personalități eminente a Italiei,Europei și lumii: 7 șefi stat, 3 prim-miniștrii,numeroși miniștrii, șefi ai serviciilor speciale, generali, oamnei de afaceri, oameni de cultură și artă,etc. Ea a intrat în contradicție cu politica de subversiune a lumii occidentale intreprinsă de KGB și a fost dizolvată urmare a unei extraordinare acțiuni de dezinformare a mass media de stânga, cripto comuniste și a influenței serviciilor de informații a fostelor Țări de Est. Toate aceste masonerii sunt forme asociative” inchise” și cu adeziuni controlate de o manieră strictă. Celula de bază rămâne intodeauna Loja și fiecare dintre ele lucrează conform Riturilor, Regimurilor sau unor sisteme particulare. Toate aceste masonerii au ca structură cele 3 Grade Masconice( Ucenic, Calfă și Maestru ) utilizarea simbolică a unei mari părți din uzanțele și vocabularul masoneriei speculative și o legendă a lui Hiram și a Templului lui Salomon pentru Gradul al 3 lea.
Aceste masonerii au ca scop o anumită formă de perfectibilitate individuală și colectivă. Chiar dacă adesea ele nu se înțeleg între ele sau se “ excomunica” toate pretînd că sunt universale cred progresul uman.
Francmasoneria Francmasoneriile am le o veche nu străveche societate dar același timp o societate care o sufletească membrii care o compun.
Vechea “Oameni liberi de bune moravuri” de asemeni Constituțiile lui Anderson “un mason nu poate fie un ateu stupid un libertin fără religie” de actualitate constitue credoul milioane milioane de frați surori pe tot cuprinsul globului.

(prelucrat după Yves Hivert Messeca,doctor istorie)

Esti pregatit sa devi Francmason ?

Dacă te aduce aici curiozitatea, retrage-te!
Dacă eşti capabil a te preface… tremură, te vom decoperi.
Dacă sufletul tău a simţit frica... nu mai înainta.
Dacă te temi a fi luminat asupra defectelor tale... nu te vom primi.
Dacă vrei onoruri şi distincţii nu-ţi vom da.
Dacă stărui, vei fi purificat, vei ieşi din abisul întunericului vei vedea lumină.

Vreau sa devin Francmason